Despre disparitia bisericilor in Occident si in Uk

Posted in Articole, comentarii si conspecte on Noiembrie 23, 2017 by me

Incet-incet lumea se schimba si transforma totul in jurul nostru. O forma vie de mentinere a unui neam este credinta. Iar credinta se aprofundeaza si dezvolta in Biserica. Daca in tara noastra draga Romania, bisericile sunt in numar de peste 18000 si inca exista perspective de a construi pe mai departe, in Occident si in Uk ele se desfiinteaza pe zi ce trece, caci costurile de intretinere a unei biserici sunt mult mai mari decat insasi serviciul care se ocupa cu demolarea ei. Asa se face ca am asistat personal in ultimele 6 luni petrecute in Scotia la disparitia a 2 biserici catolice, una numita Saint Louise, iar celalata numita Saint Vicent. Bineinteles, ca am apucat sa fac si poze ca sa am si dovada ca spun adevarul. Nu a iesit nici un crestin catolic macar cu un afis sau cu o pancarta prin care sa manifeste impotriva demolarii bisericilor, nimeni nu a zis nimic, de parca totul ar fi fost normal. Diparitia pasnica a acestor lacase de cult va duce indubitabil la diparitia credintei credinciosilor catolici in anii ce vor urma. Pe scurt ceea ce dispare odata cu bisericile mai sus mentionate este comuniunea credinciosilor si implicit morala crestina care se va relativiza subit si va deveni pe viitor o punte spre acceptarea noilor curente religioase in care sincretismul va distruge si ultimele sentimente curate ale unui neam. Din acest punct de vedere pot spune ca fara Biserica nu este credinta si invers, dar mai pot spune si ca fara credinta adevarata (cea ortodoxa) vor dispare nu numai bisericile dar si neamurile.

Anunțuri

Despre Diana cu Vanilie – mesaj trimis prietenei sale Raluca

Posted in Articole, comentarii si conspecte on Noiembrie 3, 2017 by me

Sarut mana, Raluca!Ma bucur ca ai cunoscut unul din sufletele minunate ale Romaniei! Tocmai am terminat de citit cartea „Diana cu vanilie” acum 3-4 zile cand eram in Romania. Sufletul meu este sensibil la cuvintele Dianei, ptr ca”cuvintele sunt vii” zicea Diana. Am plans si am zambit citind si recitind cartea (compilatie a unor articole scrise pe blogul ei). Dar cel mai mult am plans caci acest suflet minunat nu mai este printre noi. Si inca mai plang cand recitesc anumite fraze…”Viata e o lectie. Tu ce-ai invata de la ea?”,”Esti suma alegerilor tale”. Mi-a placut ca spunea ca sufletul capata mangaiere prin duhovnic. A vorbit despre lucruri reale care se intampla intre un barbat si o femeie, a scris foarte delicat despre iubire, despre „te iubesc”, despre singuratate, despre femeile rele, bune etc. Simt ca am pierdut un suflet nespus de frumos si asa ma doare, dar ma doare cel mai mult ca nu am stiu de existenta cestui suflet preaminunat. Am cautat totul despre ea, dar nu am gasit multe informatii. Stiu ca s-a dus la Domnul pe 6 noimebrie 2013, cand eu deja eram in Uk si atunci nu cercetam stirile. Acum dupa aproximativ 4 ani cand am citit cartea ei, inima mea este alta. Mesajul Dianei pentru mine este sa fiu bun, dar sa am si demnitate. Am sesizat ca ea traia iubirea intr-un mod eminescian, tin minte ca zicea ca crede in dragoste for ever, si stunci cand am citit aceste cuvinte mi-am dat seama ca nu sunt singur, ca exista Diana care gandeste ca si mine. In fine, rugamintea mea este una sincera VREAU SA STIU MAI MULTE DESPRE ACEST SUFLET MINUNAT. Cred ca ar trebui sa ne rugam zilnic pentru ea. Daca primesti acest mesaj Raluca te rog sa-mi dai un semn. Dumnezeu sa iti odihneasca sufletul tau nevinovat Diana!

O zi senina

Posted in Articole, comentarii si conspecte on Iulie 13, 2017 by me

DSC01216Azi o zi ca oricare alta ma indreapta cu gandul la frumos. Nu la conceptul de frumos, ci la frumusetea adanca pe care fiecare dintre noi o avem ascunsa. De aici, pot spune ca mai toate persoanele pe care le-am cunoscut in viata mea au fost speciale si unice, frumoase si sensibile.  Iubirea si atractia pe care o simtim ca barbati fata de femei devine uluitoare mai ales cand ele sunt dezbracate, dar aceasta atractie nu rezolva si pofta de a avea persoana in pat si de a ii oferi dragoste. Si totusi, oferirea iubirii impinge inima sa isi doreasca mai mult si asa se poate ajunge in dragostea dintre un barbat si o femeie pana la infinitele moduri speciale de daruire a iubirii. Totul pare perfect, insa rutina apare cand intervine problema sufletului. In timp, iubirea atractiva de la inceput poate deveni una plictisitoare cand poate atat femeia cat si barbatul isi dau seama ca nu sunt compatibili ca si stare sufleteasca. Si de aici e doar un pas infitezimal pana la adevarata ruptura. Poate ca scopul nu trebuie sa fie doar dragostea si atractia trupeasca, cat si completarea ta ca barbat prin femeie si invers. O relatie de completare inseamna dezvoltare reciproca prin comuniune, inseamna sa interferezi cu nevoile partenerului/partenerei, si astfel atat barbatul cat si femeia devin stimuli reciproci in iubire si atunci relatia lor  se poate adanci mereu. De multe ori cautam perfectiunea si uitam ca exact imperfectiunea ce mai minuscula este esenta cautarii in adevarata dragoste. Nu zic ca nu exista partener/a perfect pentru dragoste, dar zic ca persoana care nu cauta frumusetea in adancul inimii celeilalte persoane nu a ajuns pe drumul care sa ofere stabilitate sufleteasca. Nu vorbesc despre aspectul financiar pentru ca ideea mea este focusata doar pe ceea ce se neglijeaza in general intr-o relatie si anume, se neglijeaza adancul poate uneori nemarginit al persoanei care e cu tine, care vrea sa stie despre tine mai mult, care iti vorbeste, care te asculta, dar poate uneori prea cautam doar sa fim intelesi nu si sa intelegem pe cei de langa noi, cautam doar sa ne sprijim de anumite puncte de vedere dar nu sa acceptam sa fim „invinsi” de persoana care e langa noi. ACUM este doar un prilej unic pentru un inceput catre un nou urcus si privesc viitorul ca o zi senina care vine, vine, vine si bucuria venirii aduce si implinirea dorintelor celor bune si frumoase din oameni.

Mihai Eminescu – OSTtv 15 lucruri interesante

Posted in Mihail Eminescu (1850-1889), Video on Iunie 17, 2017 by me

Nevointa duhovniceasca- Paisie Aghioritul

Posted in Cuviosul Paisie Aghioritul on Iunie 12, 2017 by me

Odată un copil de clasa a şasea a venit ia colibă şi a bătut cu ciocănelul în poartă. Aveam de citit un sac de scrisori, dar mi-am spus să ies să văd ce vrea. Ce este, voinice?’, îl întreb. „Aceasta este coliba părintelui Paisie? mă întreabă. Vreau să-l văd pe părintele Paisie”. „Aceasta este, dar el nu este aici; s-a dus să cumpere ţigări”, îi spun. „Se vede că s-a dus ca sâ cumpere pentru cineva”, îmi spune el cu gând bun. „Piu, ci pentru el s-a dus să cumpere, îi spun. I s-au terminat şi făcea ca un nebun. Pe mine m-a lăsat aici singur şi nici măcar nu ştiu când se va întoarce. Dacă văd că întârzie, o să plec de aici”. Atunci băiatului î s-au umplut ochii de lacrimi şi iarăşi a spus cu gând bun: „îl obosim pe părintele”. „Dar ce vrei cu el?”, l-am întrebat din nou. „Vreau să iau numai binecuvântarea lui”, mi-a răspuns. „Ce binecuvântare sâ iei, copile! Acesta este un înşelat. Nu-i bun de nimic. Eu îl ştiu bine. Nu aştepta degeaba, pentru că atunci când se va întoarce va fi nervos, poate chiar şi beat, căci mai şi bea”. Dar acel copil punea mereu gândul cel bun. în sfârşit, îi spun, eu voi mai aştepta puţin, ce vrei să-i spun?’. Am să-i dau o scrisoare, îmi spune, dar voi aştepta să iau şi binecuvântarea lui” Ati văzut? Orice îi spuneam, el o primea cu gândul cel bun. l-am spus: Tăcea ca un nebun pentru că nu avea ţigări”, iar sărmanul a suspinat şi a lacrimat. Cine ştie, poate s-a dus să cumpere pentru cineva”. Alţii citesc atâtea, iar acela, un copilaş de clasa a şasea, să aibă gânduri atât de bune! Să-i stric gândul şi el să şi-l facă şi mai bun şi să tragă o concluzie mai bună. M-am minunat de aceasta! Pentru prima dată am văzut un astfel de lucru!

Gândurile omului sfinţit
şl gândurile omului viclean

– Părinte, cel care are sfinţenie înţelege cine este viclean?

– Da, îl înţelege atât pe cel viclean, precum înţelegi şi sfinţenia unui sfânt vede răul, dar în acelaşi timp vede şi omul lăuntric şi distinge că răul este al diavolului şi vine din afară. Cu ochii sufletului său el îşi ved greşalele lui ca fiind mari, iar pe ale celorlalţi mici. Şi cu adevărat le vede mici, nu se preface. Poate vede că sunt chiar crime, dar el justifică în înţelesul cel bun vicleniile omului rău; nu-l dispreţuieşte, nu-l considera mai prejos decât el. îl poate considera chiar mai bun decât el însuşi şi să-l suporte întru cunoştinţă pentru
mai multe pricini. Vede, de pildă, răutatea unui criminal, dar cugetă că acela a ajuns la punctul de a sâvârşi crima pentru ca nu a fost ajutat şi că el însuşi ar fi putut fi în locul aceluia, dacă nu l-ar fi ajutat Dumnezeu. In felul acesta primeşte mult har. Şi dimpotrivă, omul viclean deşi vede sfinţenia celuilalt, nu cunoaşte gândurile cele bune pe care le are acela, precum nici diavolul nu le cunoaşte. Cel ce face o lucrare fină duhovnicească îl îndreptăţeşte pe aproapele şi nu pe sine. Şi cu cât înaintează duhovniceşte, cu atât mai mult se eliberează şi iubeşte pe Dumnezeu şi pe oameni. Atunci nu va putea înţelege ce înseamnă răutatea, pentru că are numai gânduri bune pentru ceilalţi şi gândeşte numai curat şi pe toate le vede duhovniceşte, sfinte. Se foloseşte chiar şi din căderile semenilor lui, pe care Ie foloseşte ca frână puternică pentru sinea sa, ca să ia aminte să nu deranjeze. Şi dimpotrivă, unul care nu s~a curăţit gândeşte în mod viclean şi toate lucrurile le vede cu ochi viclean. Chiar şi pe cele bune le întinează cu viclenia lui. Nu se foloseşte nici de virtuţile celorlalţi, pentru că este întunecat de negreala ucigaşului de om, şi
astfel le explică prin vocabularul său cel viclean. întotdeauna este supărat şi totdeauna mâhneşte pe semenii lui cu această negreală duhovnicească a sa.
Dacă unul ca acesta vrea să se elibereze de această stare, trebuie să înţeleagă că are nevoie de curăţire, ca să-i vină limpezimea duhovnicească, curăţia mintii şi a inimii.

– Dar atunci când un om este o dată viclean şi altă
dată bun?

-Atunci primeşte înrâuriri şi schimbări corespunzătoare. Omul este schimbător. Uneori gândurile viclene sunt ale diavolului, alteori însuşi omul gândeşte în mod viclean. De multe ori diavolul creează anumite situaţii pentru ca oamenii sâ-şi facă gânduri rele.

Dialog cu George I.

Posted in Fragmente din dialogurile pe messenger cu diferiti prieteni on Iunie 12, 2017 by me

george_1: Doamne ajuta! Iertare, am fost un pic plecat prin institut…
george_1: ce faci? Cum iti este?
catalin: Doamne ajuta
catalin: pai sunt bine cu ajutorul lui Dumnezeu
catalin: tu ce mai faci?
catalin: cum iti mai e ?
catalin: cum mai e la institut?
george_1: Cum stii… nu sunt lucruri noi, prea imbucuratoare. Eu unul nu sunt prea incantat de situatie.. Se simte o tensiune, o neasezare, nu stiu cum sa-i zic. probabil este la „scara nationala”… sau „internationala”…:)
catalin_apologetul: fii mai specific
george_1: Eu nu am o stare prea buna. Dar Slava Domnului, inca nu m-am incovoiat de tot…
catalin_apologetul: este lagat de problema financiara sau si de alte aspecte
catalin_apologetul: oricum stim ca financiar nu e preabine
ion_george_1: Da, asa este…
catalin_apologetul: eu am de gand sa ma intorc la anul
ion_george_1: inca mai am de furca cu partajul , cu fosta sotie… tot face recursuri peste recursuri. Acum suntem la Tribunal , la Calarasi…
catalin_apologetul: apoi o sa vad ce decizii iau
ion_george_1: Inteleg…
ion_george_1: Nu sunt multumit de ceea ce fac. NU-mi aduce nicio bucurie…
catalin_apologetul: vezi tu, asta eproblema la la noi in Romania, adica problema cu faptul ca pana dau ei un verdict iti petreci viata suspinand prin tribunale
ion_george_1: Nu mai simt bucuria… parca ma vestejesc…
ion_george_1: Da…ai dreptate..
catalin_apologetul: oricum daca nu ai alta alternativa e bine si acolo unde esti
ion_george_1: din pacate Ileana, fosta sotie, nu intelege ca este rau pentru amandoi, si pentru fata noastra..
catalin_apologetul: aici oamenii in general sunt bucurosi
catalin_apologetul: ptr ca au salarii decente
catalin_apologetul: dar sincer, aici se munceste
catalin_apologetul: in tara doar se imita munca
catalin_apologetul: ptr ea nu e credincioasa
catalin_apologetul: nu si-a inteles rostul de mama si de sotie
catalin_apologetul: mama tre sa isi creasca copii in credinta, iar sotia sa asculte de sot
catalin_apologetul: ar avea rostul tot acest demers al ei in instante, daca ar stii ca toti o sa fiti bine, dar daca isi urmareste doar interesul ei arata ca este egoista
george_1: Ce sa facem… are si probleme de sanatate… ma refer mai ales la cea psihica… Nu asculta de nimeni, nu primeste niciun sfat… este foarte greu, insa nu am ce face. Rabdare si ajutor de la Domnul…
george_1: Da, ai dreptate, asa este..
catalin_apologetul: vorbeste cu pr Holbea, el te poate lamuri
george_1: Imi este mila de ea, insa nu pot sa o ajut cu nimic. Nici chiar daca as renunta la tot eu si sa-i ramana ei.
george_1: Oricum, asta nu pot sa o fac pentru ca nu pot sa ajung pe drumuri…
george_1: Bine Catalin…
george_1: sa vad si colajul tau…
george_1: si pe urma sa merg acasa, caci este tarziu…
catalin: vizionare placuta
catalin: sanatate
catalin:george_1: Doamne ajuta! Imbratisari!

2006- Langa locul de odihna al Ameliei

Posted in Articole, comentarii si conspecte, Pictures on Iunie 12, 2017 by me

Poza e cam de multisor, dar abia acum am reusit s-o scot din arhiva mea halucinanta. Atunci inca eram sub chinul unei suferinte de neinteles, iar acum la mai bine de zece ani de atunci imi dau seama ca nimic nu este intamplator, ca totul este in voia Celui de sus, ca suntem muritori, ca nu avem decat sansa de a trai pe pamant cu rostul de a ne desavarsi in bine si de a fi cat mai buni cu cei din jur, caci dupa ce plecam din lumea asta nu luam nimic cu noi, decat faptele bune si rele. Lasam un trup in mormant si un suflet zbuciumat intre scene de apocalips, cu nadejdea ca va ajunge la izvor de bucurie si pace. La inceput de cate ori plecam de la mormanul ei parca simteam o binecuvantare usoara, iar acum cand l-am vizitat ultima oara prin martie anul curent -2017-, am luat o lumanare s-o aprind pe mormantul ei, dar am uitat sa iau un chibrit pentru aprins lumanarea. Si totusi dupa ce am lasat lumanarea neaprinsa si am plecat spunand o rugaciune in gand, am simtit o binecuvantare de la ea de dincolo de mormantul rece, o binecuvantare a caldurii ei serafice. Si stiu de-atunci ca ma asteapta acolo si se roaga impreuna cu ingerii pentru mine. Si mai stiu ca persoanele care au cautat sa fie cinstite in aceasta viata pe cat le-a stat in putinta, pe acea masura vor fi si rasplatite. Eu acum nu mai traiesc cu deznadejde si suparare pentru ca ea nu mai e langa mine, ci ma gandesc in chip optimist la cat de frumos va fi in clipa cand o voi intalni fata catre fata si cand sper ca voi putea intra spre lumea cereasca unde numai mila Celui de sus ma va putea ajuta sa pasesc.